The Man Without Dreams

   Am si eu un stres existential .. Cum se spune Miau ! in japoneza ?

   Intreb asta pentru ca O pisica, un barbat si doua femei  este primul roman pe care l-am citit ce are ca personaj principal o pisica. Nu ma omor dupa feline dar Lily este asa de bine conturata de nipon :“Era intr-adevar o pisica tare frumoasa, bine proportionata si mladioasa, o femela de rasa apuseana […] cu blana lucioasa,matasoasa si placuta la atingere” incat acum ideea de a avea o jivina imblanita prin casa nu mi se mai pare chiar asa de teribila .

   Daca in mod normal exista un triunghi amoros , aici avem de a face cu un patrat amoros format din Shozo - Shinoko - Fukuko- Lily. Barbatul este prins la mijloc in razboiul dintre fosta sa sotie Shinoko care doreste razbunare si actuala ocupanta a patului conjugal Fukuko.

   Shozo este un personaj delicios de inutil. Rasfatat, incapabil sa ia orice hotarare de unul singur el isi gaseste reversul feminin nu in vreuna din sotiile lui ci in pisica pe care a ingrijit-o din primele sale zile.

Isi imparte mancarea, timpul si gandurile cu Lily. Iar atunci cand este nevoit sa o cedeze lui Shinoko simte ca o parte a fiintei sale s-a stins sau cel putin s-a instrainat : “il cuprindea senzatia ca facuse ceva brutal, ca fusese de o nepasare cumplita.”

   Romanul nu este rau dar povestea fiind saraca nici impresia finala nu poate fi extraordinara.

   Dar ceea ce m-a deranjat cel mai mult nu este asta ci un alt lucru.Cartea este micuta ,teoretic ar trebui sa o termini repede de citit, dar Tanizaki reuseste sa taraganeze povestea la nesfarsit prin pagini intregi de explicarea detaliata a oricarui gand, gest sau actiuni, intreprinse de unul din personaje.E ca si cum cineva iti explica de ce a luat oua albe si nu rosii timp de ora sau mai bine.

   Nu mai citisem nimic de Tanizaki si desi nu este un roman care sa te uimeasca in vreun fel nici nu ma dezamagit.Asa ca o sa incerc si Jurnalul unui batran nebun pe care il am de ceva vreme pe noptiera